Boala Alzheimer o afecțiune progresivă

Boala Alzheimer este o afecțiune progresivă, care duce la degenerarea celulelor neuronale urmate de moartea acestora. Este cauza cea mai comună a demenței care constă în declinul progresiv al gândirii, comportamentului și abilităților sociale ce afectează independența persoanei.

Boala Alzheimer reprezintă 60-80% din cazurile de demență de toate cauzele. Se știe că boala Alzheimer este caracteristic îmbătrânirii, astfel că după vârsta de 65 ani, aproximativ 20% din oameni au o tulburare cognitivă, iar după 80 ani procentul acestora ajunge la aproximativ 40%. La fiecare 3 minute, în lume, un om este diagnosticat cu boală Alzheimer. Această afecțiune este cu un impact major asupra pacientului și familiei acestuia.

Simptome

Spre deosebire de problemele de memorie ocazionale (este normal să uiți unde pui un obiect, să uiți un nume, dacă acest lucru se întâmplă rar), tulburările de memorie asociate bolii Alzheimer sunt persistente și se agravează progresiv, afectând activitățile profesionale și casnice.

Simptomele paciențiilor cu boala Alzheimer:

– Tulburări de personalitate: confuzie, suspiciune, teamă de dependență de un membru al familiei;

– Tulburări cognitive: deficit cognitiv moderat-sever;

– Tulburări de gândire abstractă: imposibilitatea interpretării numerelor;

– Tulburări de dispoziție: modificări rapide ale stării de spirit de la calm la plâns și apoi chiar la furie;

– Tulburări de limbaj: uitarea unor cuvinte și substituirea cuvintelor neobișnuite;

– Dezorientare temporo-spațială: se rătăcesc, uită unde locuiesc;

– Idei obsesive de furt și persecuție;

– Halucinații: senzația că aude sau vede lucruri care nu sunt reale;

– Lipsa de interes pentru activitățile înconjuratoare sau separarea de familie și prieteni;

– Activități repetate fără un scop anume de exemplu repetarea unor întrebări, închisul sau deschisul unei poșete;

– Agresiune verbală sau fizică asupra obiectelor din jur sau asupra persoanelor cu care interacționează.

Stadiile bolii Alzheimer

Boala Alzheimer formă lejeră :

Este diagnosticată timpuriu atunci când familia constată că acea persoană are importante probleme cu memoria și cu gândirea.

În acest stadiu al bolii pacienții prezintă :

• Afectarea memoriei pentru evenimentele recente – își amintesc foarte bine evenimetele din trecut, dar au probleme cu învățarea lucrurilor noi și întreabă de mai multe ori același lucru.

• Dificultăți în rezolvarea problemelor sau a sarcinilor complexe,- de ex. Oraganizarea unui eveniment în familie sau a unor situații ce implică decizii financiare.

• Schimbarea personalității- persoanele pot deveni introvertite sau retrase în anumiite situații sociale sau pot deveni iritate sau chiar agresive. Atenția scăzută şi motivaţia redusă pentru a finaliza sarcinile sunt ,de asemenea, comune.

• Dificultăți în exprimare- găsirea cuvintelor potrivite pentru a descrie obiecte sau în exprimarea în mod clar a unor idei devine tot mai dificilă.

• Pierderea unor bunuri sau obiecte de valoare.

Boala Alzheimer formă moderată:

În formă moderată de demență, pacienții devin confuzi, agravare a pierderilor de memorie și încep să aibă nevoie de ajutor pentru rezolvarea activităților zilnice sau chiar pentru îngrijire.

Pacienții cu formă moderată pot prezenta:

• Înrăutățirea modului de judecată și a confuziei. Pacienții au probleme de orientare temporală și spațială, nu știu unde sunt, în ce zi a săptămânii sau anotimp. Ei nu sunt capabili de a-și recunoaște bunurile proprii și pot lua din greșeală lucruri care nu le aparțin. Pot confunda membrii familiei sau prietenii apropiați,unii cu alții sau pe străini cu membri ai familiei. Se pot rătăci în împrejurimile locuinței. În acest stadiu al evoluției, pacienții nu mai pot fi lăssți singuri.

• Piederile de memorie importante. Pacienții uită detalii legate de istoria personală, adresa sau numărul de telefon sau chiar amănunte legate de școală urmată. Repetă poveștile preferate sau inveteaza fragmente de povești pentru a umple golurile din memorie.

• Au nevoie de ajutor în activitățile zilnice. Asistența poate fi necesară în alegerea vestimentației pentru orice ocazie sau în funcție de vreme, în îngrijire, folosirea băîi sau chiar baie. În acest stadiu unele persoane pot deveni, ocazional, inconstinente.

• Suferă modificări semnificative de personalitate și comportament. Nu este neobișnuit pentru persoanele cu demență de tip Alzheimer formă moderată a dezvoltă suspiciuni nefondate- de exemplu să devină convinși că persoanele care îi îngrijesc, prietenii, familia îi jefuiesc sau că soțul/soția are o aventură. Alții pot vedea sau auzi lucruri care nu exită. Unele persoane devin agitate/neliniștite spre sfârșitul zilei. Oamenii pot avea ieșiri necontrolate, moment în care țipă, izbesc, amenință, acuză sau blesteama.

Boala Alzheimer formă severă:

În formă severă funcția mentală e într-un conținu declin, iar boală are un impact deosebit asupra mobilității și capacităților fizice. Pacienții prezintă :

• Pierderea capacității de a comunica coerent. O persoană nu mai poate conversa sau vorbi coerent, deși el sau ea pot spune ocazional cuvinte sau fraze.

• Necesită asistență zi de zi. Această include ajutor la îmbrăcare, folosirea băii, supraveghere în timpul mesei și toate celelalte sarcini de auto-îngrijire.Pacienii pot deveni incapabili să meargă, nu se pot așeza fără ajutor, unii au nevoie de susținerea capului. Rigiditatea musculară și reflexele anormale sunt prezente. În final își pierde reflexul de înghițire și devine inconstinent .

Evoluția bolii la cei care sunt diagnosticați în forme lejere la vârste tinere și care nu asociază și alte boli este mult mai lentă comparativ cu alte cazuri. În medie persoanele cu Boală Alzheimer trăiesc cca 6 – 9 ani de când sunt diagnosticați, dar unii dintre ei trăiesc și pînă la 20 ani.

Cauze

Cauza bolii Alzheimer este o combinație de factori genetici, stil de viață, factori de mediu care devin factori declansanti pentru debutul simptomelor. În timp ce cauzele bolii Alzheimer sunt puțin înțelese, efectul asupra țesutului cerebral este clar.

Boala Alzheimer produce leziluni care au drept consecință lezarea și distrugerea celulelor creierul. Există două tipuri de leziuni neuronale comune: formarea de plăci senile și degenerescență neurofibrilara, datorate alterării metabolismului amiloidului și a proteinei tau.

FACTORI DE RISC:

– VÂRSTĂ: afectează de obicei oameni peste 65 ani, rareori sub 40 ani.

– EREDITATEA: riscul de a face boală Alzheimer crește dacă este afectată o rudă de gr I, sunt câteva mutații genetice care cresc riscul de a dezvolta boală.
– SEXUL: femeile au risc crescut de a face boala Alzheimer, în parte datorită faptului că trăiesc mai mult.

– DEFICITUL COGNITIV LEJER: tulburările de memorie care apar la vârstă mai mică decât se așteaptă, dar nu suficient de sever pentru a fi clasificate că demență au risc crescut de a dezvolta demență.

– STILUL DE VIAȚă: Hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul necontrolat, fumatul; sedentarismul; obezitatea; consumul excesiv de alcool; alimentația nesănătoasă; diferite traumatisme cerebrale.

– NIVELUL EDUCAȚIONAL: studiile au arătat că nivelul educațional scăzut se asociază mai frecvent cu boala Alzheimer

Diagnostic

Boala Alzheimer poate fi diagnosticată cu acuratețe în 90% din cazuri pe baza datelor obținute la evaluarea cognitivă, imagistică și biologică.

Evaluarea cognitivă

În cadrul consultului, doctoral evaluaza starea de sănătate a pacientului și efectuează anumite teste pentru a evalua funcția cognitivă (Testul MMSE, testul MOCA, testul Ceasului, fluenţă verbală; Testul Yessavage; Scala Deteriorării Globale);

–  evaluarea istoricului medical al pacientului – foarte important în stabilirea – cauzalității bolii de memorie (demența);

– evaluarea statusului funcțional privind activitățile zilnice și autonomia:

– evaluarea stării nutriționale;

Markerii imagistici:

– computer tomograf cerebral – care are rolul de a evidenția alte cauze posibile ale deteriorării cognitive (AVC, tumori cerebrale),

–   rezonanță magnetică nucleară – care evidențiază mai subtil modificările structurale (atrofia cerebrală, leziunile din substanța albă),

–  PET CT care fixează amiloidul beta, proteină tău, sau evidențiază activitatatea funcțională a creierului.

Markeri biologici care evidentiază proteine modificate în lichidul cefalorahidian (amiloid beta, proteină tău, NfL), determinări genetice (APOE 4- asociată riscului genetic de boală Alzheimer sporadică, cu debut tardiv)

Tratament:

Tratamentul este structurat pe mai multe ținte iar simptomele cognitive se pot ameliora prin intervenția asupra unor neurotransmițători care intervin în procesul de memorare. Există în prezent disponibile în România 2 clase de medicamente:

1. Inhibitori de acetilcolinesteraza- enzima ce degradează acetilcolina responsabilă de învățare și memorare;

2. Antagoniști ai receptorului NMDA – care intervine în transmisia intersinaptice a influxului nervos;

–  Medicație asociată pentru tulburările afective, emoționale: depresia, anxietatea necesită tratament antidepresiv;

– Tratamentul bolilor asociate în scopul obținerii unui echilibru al parametrilor fiziologici în limite normale (glicemia în condițiile unui diabet zaharat, colesterol în dislipidemii, tensiunea arterială în hipertensiunea arterială), echilibrarea bolilor cardiovasculare, pulmonare, digestive;

– Substanțe care intervin în procesul de neuroprotecție și neuroregenerare: cerebrolizyn, actovegin;

– Suplimente nutritive.