AVC – Accident vascular cerebral – Ce este & Cum poate fi prevenit un AVC

Un accident vascular cerebral poate apărea brusc, schimbând complet viața unei persoane în doar câteva clipe. Fie că este vorba despre pierderea mobilității, dificultăți de vorbire sau alte complicații, impactul său este major atât pentru pacient, cât și pentru familie. Deși este o afecțiune gravă, AVC-ul poate fi prevenit în multe cazuri printr-un stil de viață echilibrat, controlul factorilor de risc și recunoașterea rapidă a simptomelor.

Descoperă în continuare cauzele, semnele și metodele de prevenție pentru a-ți proteja sănătatea.

• Ce este un AVC (Accident vascular cerebral)?

• Tipuri de AVC

• Cum afectează AVC-ul creierul?

• Cauzele AVC-ului

• Factorii de risc & Complicații pentru AVC

• Accident vascular cerebral (AVC) - Simptome

• Cum se pune diagnosticul pentru AVC?

• Tratament pentru AVC

• Prevenirea AVC-ului

• Impactul AVC-ului asupra vieții pacientului

• Întrebări frecvente privind accidentul vascular cerebral

Ce este un AVC (Accident vascular cerebral)? 

Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre cele mai întâlnite patologii neurologice, reprezentând principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de mortalitate în România, cu o incidență în creștere mai ales în rândul tinerilor. AVC-urile pot fi ischemice (85%) sau hemoragice (15%).

Cauza AVC ischemic (infarct cerebral, stroke) este obstrucția unei artere de către un cheag de sânge, având drept consecință întreruperea aportului de oxigen și glucoză spre creier. Dacă această întrerupere este de lungă durată poate provoca daune ireparabile. În cazul unei întreruperi temporare (de până la 24 ore, dar de obicei până într-o jumătate de oră) vorbim despre un accident ischemic tranzitor (AIT) care deși se vindecă complet este un semnal de alarmă și poate fi prevestitorul unui AVC ischemic.

AVC-ul hemoragic apare ca urmare a rupturii unui vas de sânge, de cele mai multe ori arterial, dar uneori poate fi și venos. 

Exemple de AVC hemoragic în funcție de localizarea sângerării:

• hematomul intracerebral (în interiorul creierului);
• hematomul subdural sau epidural (între creier și craniu);
• hemoragia subarahnoidiană (între foițele meningelui care învelesc creierul).

Tipuri de AVC 

Un accident vascular cerebral nu se manifestă întotdeauna în același mod, iar înțelegerea diferențelor este importantă pentru stabilirea unui diagnostic corect și a tratamentului potrivit. În funcție de modul în care apare, există mai multe tipuri de accidente vasculare, fiecare având cauze, manifestări și riscuri specifice.

AVC ischemic

Este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral. Se produce atunci când un vas de sânge care alimentează creierul se blochează din cauza unui tromb (cheag format local pe o arteră îngustată) sau a unui embol (cheag care migrează din inimă ori din arterele mari).

Oprirea fluxului sanguin duce la formarea unei zone de infarct cerebral, unde neuronii mor rapid. Această zonă este înconjurată de penumbră, un țesut care încă este viu, dar irigat insuficient. Dacă intervenția medicală nu este promptă, ischemia se extinde treptat, afectând o suprafață tot mai mare de țesut cerebral.

AVC hemoragic

Un accident vascular hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe și determină scurgerea sângelui în țesutul cerebral sau în spațiul din jurul creierului. Acest tip de atac vascular cerebral este mai rar decât AVC-ul ischemic, însă are o rată de mortalitate mai ridicată și se asociază frecvent cu complicații severe.

Din punct de vedere fiziopatologic, sângele care se acumulează în interiorul creierului produce un efect de masă, determinând creșterea presiunii intracraniene și comprimarea zonelor sănătoase. În plus, sângele poate irita meningele (foița care acoperă creierul) și provoca vasospasmul (îngustarea) arterelor cerebrale. Aceasta duce ulterior la ischemie secundară, agravând afectarea neurologică.

Accidentul ischemic tranzitor (AIT sau mini-AVC)

Un accident ischemic tranzitor sau un atac ischemic cerebral tranzitor reprezintă un episod scurt de simptome neurologice provocate de o întrerupere temporară a fluxului sanguin într-o zonă a creierului, a măduvei spinării sau a retinei. Deși simptomele dispar, de obicei, în mai puțin de o oră și nu lasă leziuni vizibile la investigațiile imagistice, acest eveniment nu trebuie ignorat. Este o urgență medicală și un semnal de avertizare pentru un posibil atac vascular cerebral în orele sau zilele următoare.

Accidentul ischemic tranzitor apare atunci când un mic cheag blochează temporar un vas de sânge. Acest lucru provoacă o reducere de moment a oxigenului către neuronii din zona afectată. Deși circulația se restabilește spontan și nu apare necroză detectabilă, un astfel de episod semnalează un risc crescut de a dezvolta un accident vascular cerebral ischemic ulterior, motiv pentru care evaluarea rapidă și tratamentul de prevenție sunt esențiale.

Cum afectează AVC-ul creierul

Creierul are nevoie permanent de oxigen și nutrienți pentru a funcționa corect. Atunci când un vas de sânge se blochează (accident vascular ischemic) sau se rupe (accident vascular hemoragic), neuronii încep să sufere în doar câteva secunde. Lipsa oxigenului duce rapid la moarte celulară și la apariția unor deficite neurologice vizibile. Unele dintre acestea pot fi ameliorate, altele devin dizabilități permanente.

Impactul asupra creierului depinde de zona afectată și de durata întreruperii circulației. În cazul unui atac cerebral ischemic, o porțiune din celulele cerebrale se pierde ireversibil (zona de infarct), în timp ce țesutul din jur, numit penumbră ischemică, poate fi salvat printr-o intervenție rapidă. În cazul unui accident vascular hemoragic, sângele acumulat comprimă țesutul cerebral și crește presiunea intracraniană, putând agrava leziunile.

Consecințele unui accident cerebral pot include:

• pierderea mobilității;
• dificultăți de vorbire;
• tulburări cognitive.

Cauzele AVC-ului 

Un accident vascular cerebral nu apare întâmplător. El este rezultatul unor factori de risc și afecțiuni care afectează vasele de sânge, printre care:

• hipertensiunea arterială – principala cauză de accident vascular cerebral;
• hipercolesterolemia - poate favoriza depunerea colesterolului pe pereții vaselor;
• ateroscleroza - depunerile de grăsimi în artere pot bloca circulația și pot duce la accident vascular ischemic;
• fibrilația atrială – crește riscul formării de cheaguri care pot migra spre creier;
• diabetul zaharat – accelerează deteriorarea vaselor de sânge.

Cunoașterea cauzelor accidentului vascular cerebral este primul pas spre prevenție. Multe dintre aceste cauze pot fi controlate prin schimbări simple ale stilului de viață și prin controale medicale periodice.

Factorii de risc & Complicații pentru AVC

Apariția unui accident vascular cerebral este favorizată de anumiți factori de risc, precum:

• fumatul - afectează structura vaselor sanguine;
• consumul excesiv de alcool;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• vârsta înaintată;
• istoricul familial – riscul de apariție a accidentului vascular cerebral este mai crescut la persoanele care au în familie membri cu această afecțiune; 
• malformațiile vasculare;
• tulburările de coagulare;
• utilizarea incorectă a medicamentelor anticoagulante;
• consumul de droguri (cocaină).

De cele mai multe ori, un accident vascular cerebral poate lăsa urme adânci asupra vieții unei persoane, chiar și după încheierea fazei acute. În funcție de severitate și de rapiditatea intervenției, complicațiile pot varia de la ușoare la severe:

• dificultăți de vorbire;
• slăbiciune musculară;
• paralizii pe o parte a corpului;
• tulburări de memorie, atenție și gândire;
• depresie;
• durere cronică.

Recuperarea după un accident vascular cerebral este un proces diferit pentru fiecare persoană. Evoluția depinde de zona creierului afectată, de întinderea leziunii și, mai ales, de cât de rapid a fost început tratamentul. Dincolo de medicamente și terapie, sprijinul emoțional și încurajarea constantă joacă un rol foarte important. Cu ajutorul echipei medicale, al familiei și al celor apropiați, mulți pacienți își pot recăpăta treptat independența și încrederea.

Trebuie subliniat că o persoană care a suferit un accident vascular cerebral are un risc crescut de a dezvolta un al doilea eveniment. Din acest motiv, comunicarea constantă cu medicul și corectarea factorilor de risc contribuie semnificativ la reducerea acestui risc.

Accident vascular cerebral (AVC) - Simptome

Simptomele cele mai frecvente în cazul unui AVC sunt enumerate mai jos și apar brusc:

• pierderea puterii musculare (până la paralizie) a feței, a unei mâini și/sau a unui picior (de obicei pe aceeași parte a corpului);
• tulburări de vedere (lipsa unei părți din câmpul vizual);
• tulburări de vorbire (atât pronunțarea cuvintelor, cât și înțelegerea lor);
• dificultatea de a înghiți sau de a mânca;
• tulburări de echilibru, amețeli;
• parestezii (furnicături, de obicei la nivelul feței sau membrelor de aceeași parte a corpului);
• cefalee (durere de cap).

Simptomele unui accident vascular cerebral pot fi diferite de la o persoană la alta, în funcție de zona creierului afectată și de severitatea leziunii. Tocmai de aceea, recunoașterea rapidă a simptomelor este esențială pentru a solicita imediat ajutor medical. Un tratament aplicat la timp poate face diferența dintre recuperare și complicații severe după un atac cerebral.

Cum se pune diagnosticul pentru AVC

Diagnosticul de AVC se stabilește pe baza anamnezei pacientului și a examenului neurologic clinic, dar mai ales cu ajutorul investigațiilor imagistice, precum CT sau RMN cerebral. După confirmarea diagnosticului, pot fi necesare investigații suplimentare sau consulturi interdisciplinare pentru identificarea cauzei și a factorilor de risc asociați.

Stabilirea rapidă a diagnosticului corect este esențială pentru a salva vieți și pentru a limita complicațiile după un accident vascular cerebral. De aceea, este indicat să apelezi în cel mai scurt timp la medicul neurolog. 

De asemenea, dacă tu sau o persoană apropiată a trecut printr-un accident vascular cerebral, discută cu medicul și află care este cea mai potrivită abordare pentru recuperare. Dacă îți dorești o echipă multidisciplinară dedicată, contactează Centrul Medical PROMEMORIA.

Tratament pentru AVC 

În cazul în care pacientul se prezintă la unitatea de primiri urgențe imediat după debutul simptomelor (în primele 6 ore), în cazul AVC-ului ischemic se poate iniția un tratament pentru eliminarea cheagului de sânge. Acesta poate fi medicamentos, prin tromboliză intravenoasă, sau mecanic, prin trombectomie sau trombaspirație.

Este important ca pacientul sau familia acestuia să apeleze 112 cât mai repede, având în vedere timpul limitat în care poate fi efectuat acest tratament.

În acest sens, testul BE-FAST („FII RAPID”) poate fi util pentru recunoașterea simptomelor:

• B (balance=echilibru): persoană în cauza și-a pierdut dintr-odată echilibrul?
• E (eyes=ochi): persoana și-a pierdut brusc vederea la unul sau ambii ochi?
• F (face=față): rugați persoana să zâmbească. Are fața asimetrică?
• A (arm=braț, mână): rugați persoană să ridice ambele mâini în aer. Poate ridica ușor doar o mână?
• S (speech=vorbire): rugați persoana să își spună numele sau o frază scurtă. Limbajul este greu inteligibil?
• T (time=timp): dacă răspunsul este DA la cel puțin una dintre întrebările de mai sus, sună de URGENȚĂ la 112!

Totodată, este esențial ca pacienții cu AVC ischemic să se prezinte la medicul neurolog pentru identificarea factorilor de risc și începerea unui eventual tratament pe termen lung. De asemenea, este foarte importantă evaluarea multidisciplinară (ex. kinetoterapeut, psiholog, logoped,specialist recuperare medicală) pentru o recuperare optimă post-AVC.

Recuperarea reprezintă o parte integrantă a tratamentului după un accident vascular cerebral și este la fel de importantă ca intervenția medicală inițială. Această etapă ajută pacientul să-și reia activitățile zilnice obișnuite, de la îngrijirea personală până la reintegrarea socială și profesională. Pentru sprijin în această perioadă, poți afla mai multe despre opțiunile de recuperare medicala disponibile la Centrul Medical PROMEMORIA.

Prevenirea AVC-ului

Deși prevenirea accidentului vascular cerebral nu este un subiect intens dezbătut, această afecțiune poate fi evitată prin adoptarea unui stil de viață echilibrat. Dacă simți că nu știi ce schimbări să faci, citește în continuare, iar pentru sfaturi personalizate vorbește cu medicul tău. 

Schimbări ale stilului de viață pentru prevenirea AVC-ului

Adoptarea unor schimbări simple în stilul de viață poate reduce considerabil riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral. Chiar și mici ajustări zilnice pot avea un impact major asupra inimii și creierului, prevenind un posibil atac cerebral. 

Principalele recomandări includ:

• menținerea unei alimentații sănătoase - o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și pește, dar săracă în sare și grăsimi saturate;

• exerciții fizice regulate - activitatea fizică moderată (30 de minute, 5 zile pe săptămână) ajută la menținerea sănătății inimii și vaselor de sânge;

• controlul greutății - obezitatea este asociată cu hipertensiune, diabet și colesterol crescut;

• evitarea fumatului - renunțarea la tutun reduce considerabil probabilitatea unui atac cerebral ischemic sau hemoragic;

• monitorizarea tensiunii arteriale și a nivelului colesterolului - tensiunea arterială crescută reprezintă principala cauză a unui accident vascular cerebral.

Tratament medicamentos

Pentru persoanele cu risc crescut, prevenția include și tratament medicamentos, recomandat exclusiv de medic. Printre tipurile de medicamente care pot fi prescrise se numără:

• antihipertensivele;
• statinele (scad colesterolul);
• antiagregantele plachetare;
• anticoagulantele orale.

Impactul AVC-ului asupra vieții pacientului

După un atac cerebral, mulți pacienți se confruntă cu dificultăți de mișcare, vorbire sau memorie. Aceste schimbări pot limita independența și pot transforma activitățile simple de zi cu zi, precum mersul, îmbrăcatul sau comunicarea, în adevărate provocări.

Dincolo de efectele fizice, un accident cerebral afectează puternic și viața emoțională a pacientului și a familiei acestuia. Depresia și anxietatea apar frecvent după un accident vascular cerebral, din cauza schimbărilor bruște în calitatea vieții. Din acest motiv, nu doar echipa medicală joacă un rol important în recuperare, ci și sprijinul psihologic contează semnificativ.

Psihologul sprijină pacientul atât în gestionarea tulburărilor de vorbire (în colaborare cu logopedul), cât și a problemelor cognitive, prin exerciții adaptate nevoilor fiecărei persoane. De asemenea, contribuie la creșterea stimei de sine și a încrederii și ajută pacientul să accepte mai ușor procesul terapeutic. În acest fel, se îmbunătățește complianța și aderența la tratament, favorizând recuperarea, reluarea activităților zilnice și o calitate a vieții mai bună după evenimentul vascular.