Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre cele mai severe urgențe medicale, cu un impact major asupra integrității funcționale a sistemului nervos central. Recunoașterea semnelor clinice din primele minute ale producerii unui AVC și implicit vizita de urgență la spital reprezintă singura modalitate prin care poate fi redus impactul pe care o ischemie cerebrală îl are asupra sănătății. Timpul care trece de la primele simptome până la intervenția medicală determină dacă pacientul își recapătă independența sau dacă rămâne cu dizabilități pe termen lung.
Cum recunoști un AVC prin metoda FAST
Metoda FAST reprezintă un standard internațional de triaj rapid pe care oricine poate să îl aplice în situații de urgență pentru identificarea unui accident vascular cerebral. Acronimul FAST ghidează pașii necesari pentru a evalua funcțiile vitale ale sistemului nervos central într-un timp extrem de scurt. Fiecare literă din denumire corespunde unei verificări clinice care vizează o anumită zonă a creierului. Utilizarea protocolului FAST a dus la o scădere semnificativă a mortalității și a gradului de invaliditate la nivel global.
Facial (testul zâmbetului) - Pentru observarea paraliziei locale
Asimetria facială care apare brusc indică o pierdere a controlului nervos asupra musculaturii mimicii pe una dintre părțile feței. În timpul unui accident vascular cerebral, legătura dintre emisferele cerebrale și nervul facial suferă o întrerupere majoră. Rezultatul vizibil este o deformare a trăsăturilor care se observă cu ușurință la nivelul gurii sau al pleoapelor. Pentru a verifica dacă există o asimetrie, un membru al familiei (sau martorul) trebuie să solicite pacientului să zâmbească sau să arate dinții. Dacă un colț al gurii rămâne inert sau atârnă, suspiciunea de atac cerebral devine aproape o certitudine. Șanțul nazolabial, adică linia care merge de la nas spre gură, se șterge pe partea care suferă deficitul. De asemenea, pacientul poate să prezinte o dificultate la închiderea completă a ochiului de pe partea afectată.
Arm (brațele) – Evaluarea forței și a coordonării motorii
Evaluarea brațelor urmărește să depisteze o hemipareză sau o hemiplegie, care reprezintă pierderea parțială sau totală a forței musculare. Creierul controlează mișcările corpului în mod încrucișat, astfel încât o leziune pe partea stângă a creierului va afecta brațul drept. Testul constă în solicitarea persoanei de a ridica ambele brațe la nivelul umerilor și de a le menține în acea poziție pentru zece secunde. Un pacient care trece printr-un accident vascular cerebral va prezenta o cădere lentă a unuia dintre membre sau nu va putea să îl ridice deloc. Uneori, slăbiciunea este subtilă și se manifestă doar printr-o rotație a palmei spre interior. Coordonarea poate să lipsească și ea, brațul executând mișcări haotice sau imprecise.
Speech (vorbirea) – Analiza clarității și a înțelegerii limbajului
Tulburările de vorbire sunt semne clasice ale unui atac cerebral. Centrii limbajului se află, pentru majoritatea oamenilor, în emisfera stângă a creierului. Atunci când fluxul de sânge se întrerupe în acele zone, capacitatea de a comunica dispare sau se degradează sever. Pentru a testa vorbirea, martorul trebuie să ceară pacientului să repete o propoziție simplă și coerentă. Semnele de îngrijorare includ vorbirea incoerentă, utilizarea unor cuvinte care nu au sens în context sau incapacitatea totală de a emite sunete. Uneori, vocea sună ca și cum persoana ar fi sub influența alcoolului. Există și situații în care pacientul înțelege ce i se spune, dar nu poate să răspundă, sau situații în care vorbește fluent, dar mesajul este un amestec de silabe fără înțeles.
Time (Timpul) – Importanța vitezei de reacție medicale
Fiecare minut care trece în timpul unui accident vascular cerebral duce la moartea a aproximativ două milioane de neuroni. Viteza de reacție decide dacă un om se va recupera complet sau dacă va rămâne cu sechele grave pentru restul vieții. Fereastra terapeutică, adică intervalul în care medicii pot să administreze medicamente pentru dizolvarea cheagului de sânge, este extrem de scurtă. Dacă intervenția are loc în primele trei sau patru ore, șansele de succes cresc considerabil. De aceea, litera T din metoda FAST amintește martorului că trebuie să noteze ora exactă la care au apărut primele semne. Orice minut de amânare reduce eficacitatea terapiilor de reperfuzie și crește riscul de sângerare intracraniană.
Alte semne care prevestesc un AVC
Pe lângă elementele descrise în protocolul FAST, există și alte manifestări care pot să anunțe un accident vascular cerebral iminent sau în desfășurare. Printre altele, o persoană care suferă un AVC poate prezenta:
- pierderea bruscă a câmpului vizual pe o parte, fenomen care face ca persoana să se lovească de obiectele din jur;
- o senzație de vertij intens, însoțită de greață și vărsături, care nu are legătură cu problemele digestive;
- furnicături sau amorțeli la nivelul unei mâini sau al unei jumătăți de față;
- dificultăți la înghițire (semn care apare atunci când nervii cranieni sunt afectați).
Unii pacienți pot să prezinte o stare de somnolență extremă sau chiar pierderea stării de conștiență. Există și atacuri ischemice tranzitorii, unde simptomele dispar după câteva minute, dar acestea reprezintă un avertisment sever că un atac major va urma. Orice manifestare neurologică neobișnuită impune un consult de specialitate pentru a preveni un AVC.
Cine face parte din categoriile cu risc ridicat pentru un atac cerebral?
Anumite grupuri de persoane prezintă o vulnerabilitate mai mare de a suferi un AVC, din cauza unor factori biologici sau a stilului de viață. Principalii factori care cresc riscul de accident vascular cerebral includ:
- hipertensiunea arterială (reprezintă principalul factor de risc, deoarece presiunea mare a sângelui deteriorează pereții arterelor în timp);
- diabetul zaharat (nivelul ridicat de glucoză afectează endoteliul);
- bolile cardiace, în special fibrilația atrială (permit formarea unor cheaguri de sânge care pot să migreze către creier);
- obezitatea și sedentarismul (duc la acumularea de plăci de aterom, care pot să îngusteze lumenul arterelor carotide);
- fumatul și consumul de alcool (contribuie la rigidizarea vaselor de sânge și la creșterea inflamației sistemice)
- vârsta înaintată constituie (riscul se dublează cu fiecare decadă după împlinirea vârstei de 55 de ani);
- istoricul familial de boli vasculare (sugerează o predispoziție genetică ce necesită o monitorizare atentă).
Ce măsuri trebuie luate imediat în cazul unui AVC?
În situația în care, în urma observației există suspiciunea unui AVC, prima acțiune trebuie să fie apelarea numărului de urgență 112. Nu se recomandă transportul cu mașina personală, deoarece ambulanța dispune de echipamentul necesar pentru monitorizarea funcțiilor vitale. Până la sosirea medicilor, pacientul trebuie să stea într-o poziție confortabilă, culcat pe o parte dacă prezintă vărsături, pentru a evita aspirarea lor în plămâni. Este interzisă administrarea de alimente, băuturi sau medicamente. Dacă persoana își pierde cunoștința, verificarea pulsului și a respirației devine o prioritate.
