Electromiografia (EMG) reprezintă o procedură esențială pentru evaluarea funcției nervilor și a mușchilor, fiind deosebit de utilă în stabilirea unui diagnostic precis în cazul patologiilor sistemului nervos periferic.
EMG este recomandat în situațiile în care medicul are nevoie să identifice cu precizie afecțiuni precum neuropatia nervului facial, sindromul de canal carpian, poliomielita sau hernia de disc. De obicei, pacienților li se sugerează să efectueze o EMG atunci când prezintă simptome care indică afectarea nervului periferic sau a mușchiului. Aceste simptome pot include:
In ce consta examenul electromiografic (EMG)?
Examinarea electromiografică constă în două părți, iar în anumite situații medicul poate opta pentru efectuarea doar a uneia dintre ele. Ambele segmente ale testului sunt în general bine tolerate de majoritatea pacienților, generând totuși un disconfort, dar nu prezintă riscuri semnificative pentru starea ulterioară de sănătate.
Prima parte a procedurii este cunoscută sub numele de studiu de conducere nervoasă sau electroneurografie. Aceasta implică stimularea nervilor în diferite puncte de-a lungul traseului lor prin mici descărcări electrice. Medicul plasează mici electrozi pe piele, de obicei la nivelul mâinii și piciorului, iar o mică descărcare electrică este aplicată pe piele în altă zonă a membrului în care se face înregistrarea.
Senzația percepută poate sau nu să fie dureroasă. Deoarece fiecare membru are mai mulți nervi care necesită evaluare, procedura poate fi repetată de 3, 4 sau mai multe ori. Pe parcursul testului, acesta se poate întrerupe de mai multe ori pentru a permite medicului să facă calcule și măsurători.
A doua parte a procedurii constă în examinarea musculară cu ac, cunoscută și sub numele de electromiografie propriu-zisă. Aceasta presupune introducerea unui ac foarte subțire în anumiți mușchi. Acul conține un electrod microscopic care înregistrează activitatea electrică normală sau anormală a fibrelor musculare. Acul este introdus într-un mușchi relaxat și mișcat ușor pentru a înregistra activitatea musculară în repaus, apoi medicul te va îndemna să încordezi mușchiul studiat pentru a evalua activitatea musculară în timpul activității.
Momentul mai neplăcut al procedurii este momentul în care acul pătrunde în piele, în timp ce mișcările acului în mușchi sunt percepute mai degrabă ca o senzație de presiune decât de durere. Acul are doar rol de inregistrare, prin intermediul sau nu se administreaza socuri electrice sau injectii intramusculare
Cat dureaza examenul EMG
Examinarea EMG durează între 30-90 de minute, în funcție de patologia investigată și rezultatele obținute pe parcursul înregistrărilor. Timpul exact nu poate fi cunoscut dinainte.
Ce pregatiri sunt necesare pentru examenul EMG?
Nu există restricții alimentare înainte sau după test, poți veni și pleca cu mașina și îți poți continua activitatea normală în restul zilei. Se recomandă ca îmbrăcămintea să fie lejeră, deoarece frecvent este necesară examinarea unor zone precum umărul, coapsa sau spatele.
Există câteva măsuri esențiale despre care pacientul trebuie să fie informat înainte de a se realiza un test de electromiografie (EMG):
În ceea ce privește tratamentele uzuale, acestea nu trebuie întrerupte, cu excepția în următoarele situații, despre care pacientul trebuie să fie informat:
Este crucial ca pacientul să respecte aceste recomandări pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare și sigură a procedurii EMG.
Poti lua medicamentele care iti sunt prescrise cu cateva exceptii notabile. Trebuie sa informezi medicul inainte de procedura daca iei tratament anticoagulat deoarece in aceasta situatie examenul cu ac poate duce la sangerari in interiorul muschilor sau daca urmezi tratament pentru Miastenia Gravis. Daca ai nelamuriri in privinta compatibilitatii tratamentelor urmate cu examenul EMG, discuta cu medicul curant sau medicul care va efectua electromiografia.
Dupa procedura
După examenul EMG, iți poți relua activitățile zilnice obișnuite. Orice senzație de disconfort resimțită în urma examinării ar trebui să dispară complet într-un interval de 24-48 de ore. Recuperarea slabiciunii musculare nu este o problemă, deoarece mușchii nu sunt afectați în niciun fel de procedura efectuată.
Pentru a ameliora simptomele și pentru o revenire mai rapidă la starea normală, se pot aplica local comprese calde și se pot utiliza analgezice ușoare.