Sănătatea intestinală – cum influențează sănătatea generală

Ce este microbiomul intestinal și cum influențează sănătatea generală

Microbiomul uman este compus din bacterii, virusuri și fungi care locuiesc în interiorul și la suprafața corpului nostru. Aceste microorganisme au un potențial extraordinar de a influența procesele fiziologice și patologice. Microbiomul are funcții metabolice, protejează împotriva agenților patogeni, educă sistemul imunitar și, prin aceste funcții de bază, influențeaza direct sau indirect majoritatea funcțiilor noastre fiziologice.

Microbiota intestinală a fost explorată pentru potențiale interacțiuni microorganisme intestinale-gazdă, inclusiv pentru efecte asupra metabolismului, a răspunsurilor imune și neuroendocrine. Microbiota intestinală joacă un rol important în absorbția nutrienților și mineralelor, în sinteza enzimelor, vitaminelor și aminoacizilor și în producția de acizi grași cu lanț scurt.

Microbiomul unui individ este relativ stabil în timp, dar există o variabilitate legată de  vârstă, tipul de naștere, tipul de alimentație a nou-născutului, stilul de viață, dieta și factori de mediu care afectează compoziția microbiomului.

Analize specifice care ne arate starea microbiomului intestina

Analiza microbiomului intestinal se bazează pe izolarea microbilor prin caracterizare dependentă de cultură și extracția ADN-ului. Dacă un microorganism crește ușor într-un mediu de cultura, asta nu înseamnă neapărat că este cel mai abundent sau cel mai important din proba de fecale. În această privință, testele bazate pe culturi sunt inexacte,deoarece favorizează bacteriile dependente de oxigen, dintre care majoritatea sunt agenți patogeni, în timp ce lipsesc bacteriile care cresc fără oxigen, care includ marea majoritatea comensalilor intestinali.

Al doilea tip major de test al microbiomului sunt testele de scaun pe bază moleculară, folosind metode bazate pe ADN, cum ar fi secvențierea de generație următoare sau secvențierea genomului întreg, acesta din urmă permițând deducerea funcțiilor microbiotei intestinale. Testele actuale au însă dezavantajul că oferă puține informații în scop diagnostic sau prognostic.

Simptome în dezechilibrul microbioului

Dezechilibrul între bacteriile benefice și bacteriile nocive poarta denumirea de disbioză intestinală. Este cunoscut faptul ca disbioza contribuie la permeabilitatea intestinală. Adesea numit „intestin permeabil”, acest proces inflamator se referă la pierderea funcției barierelor fiziologice de protecție a intestinului din mucoasa intestinală.

Iată câteva semne care pot apărea în cazul unui dezechilibru microbian

Simptome și semne

• Digestive- tulburări de tranzit ( diaree, constipație), crampe abdominale, meteorism abdominal, flatulență, pirozis, intoleranțe alimentare, sindrom de intestin iritabil, deficite de vitamine și aminoacizi
• Articulare- durei articulare
• Dermatologice- erupții cutanate, acnee, eczeme, leziuni de tip psoriazic, dermatite
• Neurologice – tulburări de memorie, de concentrare, anxietate, depresie, oboseală cronică, cefalee
• Imune- alergii

Au fost descrise și câteva afecțiuni care sunt asociate cu dibioza intestinală

• Afecțiuni digestive (boala Chron, colita ulcerativă, cnacercolorectal, hepatite virale sau alcoolice)
• Boli neurologice ( Boala Parkinson, Scleroza multiplă, Boala Alzheimer, Acidentele vasculare)
• Afecțiuni psihiatrice (Sindromul depresiv-anxios, Autism, Anorexie)
• Boli metabolice (Diabet zaharat, Obezitate)
• Afecțiuni endocrinologice ( Difuncții tiroidiene)

Factori de risc care afectează flora intestinală

În funcție de etapele vieții fiecărui individ există anumiți factori care influențează flora intestinală:

• Tipul de naștere (se consideră că indivizii născuți natural intră în contact cu bacteriile din zona vaginală a mamei motiv pentru care sistemul imun al nou-născutului este stimulat timpuriu, pe de altă parte există studii care au demonstrat că cei născuti prin cezariană sunt predispuși la boli precum-diabet zahrat, obezitate)
• Tipul de alimentație (laptele matern uman este recunoscut ca fiind o sursă de bacterii probiotice care influențează dezvoltarea bacteriilor intestinale la sugari)
• Genetica (numărul de bacterii specifice găsite în microbiota intestinală este influențat parțial de structura genetică a gazdei)
• Infecții (studiile au demonstrat că diversitatea microbiotei intestinale este modificatăde infecțiile bacteriene și virale)
• Medicația (digitala, levodopa, statina, inhibitorii de pompa de protoni, metformin)
• Dieta ( ceea ce mâncămne afectează sănătatea și sănătatea începe din intestin) Hipocrate, părintele medicinei, spunea „Toate bolile încep în intestin”.
• Mediul incojurător

Alimente recomandate pentru o floră intestinală sănătoasă

• Prebioticele sunt un tip de fibre care servesc drept hrană pentru bacteriile benefice care pot produce și acizi grași cu lanț scurt (cereale integrale, ceapa,usturoi, fasole)
• Micronutrienți -chiar dacă microbiota intestinală poate sintetiza diverse vitamine -B, K, alți micronutriențidin dietă pot afecta, de asemenea, compoziția microbiotei intestinale.
• Polifenoli – pe lângă vitamine și minerale, polifenolii găsiți în mii de alimente vegetale, cum ar fi fructele, legumele, cacao și promovează o abundență mai mare de bacterii benefice, iar unii polifenoli exercită și activitate prebiotică.
• Acizi grași esențiali
• Omega 3: Aceste grăsimi polinesaturate se găsesc în principal în peștele gras și s-a descoperit că măresc nivelurile bacteriilor benefice
• Omega 9: Acești acizi grași mononesaturați se găsesc, de exemplu, în uleiul de măsline extravirgin, un element de bază al dietei mediteraneene.

Probioticele sunt microorganisme vii care au  beneficii dovedite în procesle de digerare a alimentelor, producerea vitaminelor și sunt asemanătoare microorganismeleor care populează în mod normal intestinul uman. Ele pot fi găsite în iaurt și alte alimente fermentate, suplimente alimentare și produse de înfrumusețare.Probioticele pot conține o varietate de microorganisme însă mai frecvente sunt bacteriile care aparțin grupelor numite Lactobacillus și Bifidobacterium.

Există mai multe tipuride suplimente probiotice. Acestea se gasesc sub diferite forme (alimente, băuturi, capsule sau pastile,pulberi sau lichide). Unele suplimente conțin atât probiotice cât și prebiotice sub denumirea de simbiotice.

Cat durează să se refacă flora intestinală

Procesul de refacere a florei intestinale este influențat de starea microbiomului fiecărui individ, de dieta, medicație, de tipul de activitate fizică.  O dietă bogată în fibre și alimente sau suplimente probiotice, poate accelera refacerea microbiomului intestinal. În plus, exercițiile fizice regulate, în special cardio, s-au dovedit a fi responsabile  cu o diversitate mai mare de microorganisme la nivel intestinal.

Majoritatea bacteriilor care formează flora intestinală se recuperează rapid, însă pot exista consecințe de lungă durată datorită administrării antibioticelor. Se apreciază că repopularea completă a florei intestinale se produce într-un interval de până la 6 luni.

Medicamente  pentru refacerea florei intestinale:

Prebiotice

Ingrediente alimentare nedigerabile care aduc beneficii prin stimularea selectivă a activității unui număr limitat de bacterii din colon.  Ele sunt clasificate în mai multe tipuri, iar produși de  degradareau un efect antiinflamator important.

În plus, prebioticele s-au dovedit a fi eficiente împotriva obezității chiar și in cazul administrării pe termen scurt.

Probiotice

Organisme vii care, administrate în doze adecvate sub formă de alimente, pastile sau pulberi au rol în refacerea microbiomului intestinală

Dr. Violeta Ion

Medic specialist Geriatrie-Gerotologie